Ce rece vant si-nmiresmat,
Si-un rau, in dreapta mea, imi canta
Din turnul vechi, aud oftat,
Un inger vrea sa planga.

Un planset mic, de nou-nascut,
Dar vocea-i e divina,
Si-un cavaler cu negru-i scut,
L-asteapta ea sa vina.

” – Of, vin odorul meu cel scump,
La mica mea felina,
In noaptea neagra ca de plumb,
Doar tu imi esti lumina.”

” – Of, vino print intunecat,
Durerea mi-o alina,
In turnul vechi, m-au incuiat,
Departe sa ma tina.”

Si uite cum rasare-n zori,
Un soare sfant, calare,
Un juru-i creste camp de flori,
Si-n fiecare zare.

Ajuns la poarta, a strigat,
” – Deschide-mi si-am sa intru …”,
Si poarta ei s-a descuiat,
Si a intrat martirul …

Urcand pe scari, in cercuri goale,
E ametit, de-a gata,
Dar usa are trei zavoare,
Cum sa-si salveze soarta?

” – Of, zi-mi tu draga mea, deci cum
Eu usa-ti sa dechid,
Sa nu fi fost chiar totul fum,
Sa nu fi patimit.”

” – Of, printul meu, jura-mi in veci,
Ca orice-ar fi, tu ma iubesti,
Ca niciodata n-ai sa pleci,
Nici de ai fi strapuns.”

“Iti jur odorul meu, nu plange,
Caci te iubesc ca mierea dulce,
Chiar daca moartea m-ar strapunge,
Eu te iubesc.”

Si usa grea, s-a descuiat,
Intinsa, in halat, pe pat,
De lacrimi patul e udat,
Si plansa-i ea.

El intra-ncet, pasind usor,
O ia in brate-ncetisor,
Pe cal sa fuga-n lumea lor,
De toti uitati.

Cu sufletul inlacrimat,
Pe buze moi, l-a sarutat
Pe paru-i fin, l-a mangaiat,
Caci basmul ei …
S-a incheiat.