La un semn deschisa-i calea si se-apropie de cort
Un plesuv asa simpatic! Dupa vorba, e din port:
- Tu esti Mircea?
- Da, Traiane!
- Am venit sa mi te-nchini!
Si sa-mi dai pe la sectoare inca patru-cinci sutimi.
- Orice gand ai, mai, Traiane, si oricum vei fi sosit.
Cat suntem inca-n locale, eu iti zic: Bine-ai venit!
Despre partea inchinarii, insa, dom’le sa ma scuzi.
Ca-i Nastase dupa usa. Tot mai plange. Nu-l auzi?
O, tu nici visezi, straine, cati in cale ni s-au pus,
Toata floarea vestejita a intregului Ursu’z.
Tot ce sta in umbra crucii, imparati si regi se-aduna
Sa dea piept cu noi. Ce nu stii? Parc-ai fi picat din luna!
S-ambracat in zale lucii cavalerii Bush si Blair
Papa, cu-a lui trei coroane, plus amicul lui din cer
Fulgerele adunat-au contra lui Nastase care
In turbarea-i furtunoasa cumpara pamant si sare.
N-am avut decat cu ochiul sau cu mana mea ce face
Ca baronii si sarira cu lovele in coace.
Pentru-a noastra biruinta cumpararam rauri, lacuri,
Fotbalisti, pamant, mass-medii, gazetari, artisti, conacuri.
La partid doar ai vazut-ai ce parale s-au mai strans.
Stii cat m-a costat out-door-ul? Ti-as fi spus, dar ai fi plans!
Cand vazu ca pe la Cornu nici gainile vor iarba
Cu o ura ne-mpacata si-a soptit Nastase-n barba:
“Am jurat, pana la toamna cumpar tara, fara pas,
Iar de rest, chiar de la Roma, iau pentru gaini ovas!”
Si de crunta-i vitejie tu te aperi c-un ardei?
Ce faci daca scoate pusca si te-mpusca-n coi! Chiar vrei?
Ti-as mai spune eu mai multe, dar ma stii ca-s diplomat.
Zi mersi ca nu-s ca Mitrea. Ala te-ar fi asfaltat!

Un fidel cititor al acestui renumit blog de “ramuri (care) bat in geam”, a lasat un comentariu la un articol mai vechi al meu, Si daca ramuri bat in geam si iese iara chioru. Cum imaginatia cititorilor mei e infloritoare la aceasta ora, am zis sa-l premiez pe acest drag cititor, punandu-i comentariul pe prima pagina. Iti multumesc, oricine-ai fi …

Da’ dacă ramu’ bate’n ușă,
Și iese prostănacu’
Adu-ți aminte de mătușă
Că n-au furat cu sacu’…

Nu șobolanu’ rozaliu
Salveaza o națiune
Când țara saltă în ruliu
Și-urgia e pe bune…

Poporu’ suntem noi e drept,
Da’ orbi suntem cu toții,
De credem că un (non) deștept
Va termina cu hoții…

Prefer un matelot bețiv
Golan și pus pe harță,
Decât un păpușar parșiv
Și o mască scoasă-n față.

Vad ca o mare parte din cititori se intreaba de ce nu merge DRPCIV. Din pacate am o explicatie logica si una ilogica. Cea logica: pur si simplu asa merg lucrurile in Romania, adica nu prea merg deloc. Explicatia ilogica se refera la faptul ca toti bugetarii au intrat in “fara plata”. Asta inseamna ca s-au redus si cheltuielile la curent pentru serverul care tinea site-ul DRPCIV, motiv pentru care a fost oprit.

Printre altele, recomand tuturor care vor sa-si dea “testul online”, sa se chinuie sa faca intai cele 1500 de intrebari din carte, inainte sa se arunce cu capul inainte in a rezovla testele DRPCIV.  Mesajul de eroare primit de la site-ul lor zice: “The server is temporarily unable to service your request due to maintenance downtime or capacity problems. Please try again later.”.

Asta inseamna clar: fie au un downtime planificat (desi nu stiu ce oameni destepti ar planifica un downtime de 5 zile) – ori chiar toata lumea da de carnet iarna si acel calculator nu mai face fata (sa fim seriosi! …). Pana la urma, nimic nu inlocuieste pixul si hartia, absolut nimic.

Adineauri, scriam de Si daca ramuri bat in geam, mesaj cu valente politice trimise in campania prezidentiala din 2004, astazi am gasit si varianta anti-Basescu, ceva un pic mai lunga. E dovada incontestabila ca poporul roman s-a nascut poet si a murit in chinuri groaznice.

Citat: “Si daca ramuri bat in geam, Si iese iara chioru’, Eu am plecat la Amsterdam, Ca s-a tampit poporu’. La carma bietei noastre tari, se afla un golan, Cu apucaturi si cu purtari de mare betivan. Si daca tot iesiti la vot, Ca voi sunteti poporu‘, Speram ca n-ati orbit de tot, S-alegeti iar pe chioru’ …

Un mare filosof in campania din 2004, zicea: “Si daca ramuri bat in geam, Si iese iara Bombo, Eu imi bag ****-n el de neam, Si emigrez in Congo!” … Cam asa e si situatia politica la noi. De ce am scris acest articol: pentru ca vreau sa ramana in istorie si sa zambesc mereu cand imi aduc aminte de el. Unii oameni chiar au prea multa imaginatie :) …

In toiul crizei politice din Romania si a altor planuri anulate (nu va recomand “Oana Paraschiv” @ Meridian Vest) – nu am mai apucat sa scriu atat de mult. In special si datorita unui fapt relativ simplu: m-am apucat alaturi de echipa de la KIT de refacerea RA (oky, un mic redesign in administrare si cleaning de code nu o refacere completa ca doar nu suntem nebuni).

Si sunt prins in munca. Insa imi place. Desi momentan nu este atata activitate in jurnal pe cat ar tb. ma bucur ca odata ce vom termina aceasta perioada aglomerata de munca, voi putea sa vin cu sute de articole legate de experienta din codul RA, legate de lectiile invatate si sfaturi pentru PHPistii care citesc acest jurnal. I’ll be back soon … :D

Astazi, dupa cred ca 4 sau 5 ore de munca non-stop am realizat un lucru important. Sa n-ai vicii intr-o lume viciata e un lucru extrem de rau. Sa nu fumezi cand ceilalti din jurul tau fumeaza este o crima. De ce: pentru ca ei au “dreptul nescris” de a isi lua o pauza de tigara in timp ce tu, nefumator convins, trebuie sa mori pe scaun.

Evident, poti lua un pahar de Cola, sa iesi pe hol si sa zici ca bei un pahar de Cola, dar asta da de ochi la sefu’ ca ai sta si ai freca menta. Asa ca, nedorind sa ma apuc prea curand de fumat (de fapt niciodata) – am decis sa-mi petrec cele 5 minute exprimandu-mi nemultumirea fata de lumea in care traim si lipsa ei de principii. Acum, inapoi la munca … Mai rau ca pe vremea faraonilor …

Personal sunt adeptul separatiei (daca se poate si prin orice mijloace) a mediului privat de cel de stat.  In afara oportunitatilor de afaceri, nu gasesc alt motiv pentru care cele doua planuri sa se intretaie. Insa, se pare ca politica unui stat are mare rol in ceea ce priveste si aprecierile monedei acelui stat.

Astazi, prin “baniinostri.ro” – un proiect la care colaborez, aflai in cele 5 minute de pauza pe care mi le-am laut ca pretul unui Euro a crescut de la 4.1 la 4.2 si ceva, pe fond de instabilitate politica. De asemenea, in acelasi timp, ministrii cabinetului Boc I si-au dat demisia deoarece Dan Nica, ministrul Administratiei si Reformei Administrative a fost revocat de catre presedintele Traian Basescu.

Iar eu, simplu reprezentant al unei generatii de studenti a Stiintelor Politice si reprezentant indirect al pietei private din Romania sunt obligat sa vad un joc de culise, scarbos intre planuri paralele ale vietii. Altceva mai bun la TV nu mi se ofera, pentru ca nu exista oameni capabili sa disemineze intre bun si rau, intre acceptabil si grotesc. Pentru acest argument cel putin incerc sa-mi fac un hobby cu National Goegraphic si Discovery.

Iar cel mai evocat nume este Traian Basescu. Atat de evocat incat a devenit scarbos, ba chiar e o suprasaturatie ce cu siguranta scarbeste peste 40% din populatie. Cel putin, din 10 oameni cu care mai discut si eu despre politica, 4 vor zice clar ca s-au saturat de Basescu si de numele sau, fie ca s-au saturat de politica in general. Cateodata pe buna dreptate …

In concluzie: e ciudat sa vezi cum o criza politica provoaca instabilitate economica. Teoretic este bine, daca ar fi sa luam in calcul ca mi-am calculat mereu preturile in euro, insa avand in vedere ca si utilitatile sunt calculate in aceeasi moneda, eu poate nu voi avea probleme, insa vecini, pensionari, profesori, medici si stagiari vor resimtii cu indarjire aceste fluctuatii de rahat, datorate climatului politic. Si ne mai intrebam pe cine votam …

Dupa cum o parte din cunoscutii mei stiu am inceput sa fac schimbari in plan profesional. Nu stiu daca in bine sau in rau, deoarece astept sa se concretizeze niste planuri, insa cu timpul s-ar putea, cel putin pentru sanatatea mea sa fie in bine, cel putin pana s-or calma apele.

Eh, acum cateva saptamani, am inceput sa anulez din vechile legaturi si am rugat in mod express cativa cunoscuti si cateva contacte sa renunte a mai apela numarul meu de telefon in scopuri profesionale, fiind dedicat exclusiv scopurilor mele, obisnuite, personale si private.

Zis si facut. Insa, Romania este o tara superba. Daca in Londra, sa suni un om dupa ora 17:30 sau in week-end, acel om are dreptul sa te injure, aici exista o placere sinistra, sarcastica si de-a dreptul tampita ca la ora 23:00 desi nu are motiv clar, concret de a te suna, sa te trezesti cu un fost client sau fosta cunostinta de afaceri care sa-ti ceara sa-i faci ceva, daca se poate, extra-contract, pe de-a moaca si ca “ne cunoastem”.

Aplicand teoria aceasta la nivel macroeconomic, putem realiza de ce lucrurile merg atat de prost p-aci. Daca toate lucrurile se fac pe termeni de “ne cunoastem, facem o treaba” – e clar ca intr-o piata de cerere si oferta, oferta se va da pe baza de cunostinte si relatii ceea ce realizeaza niste legaturi, bolnavicioase intr-o piata de competitie intre reprezentantii unor cereri si a unor oferte – care nu neaparat se potrivesc intotdeauna.

Cazuri sunt nenumarate si nu asta este scopul meu aici. Insa un aspect important il reprezinta si societatea si modul ei de gandire. E clar ca daca respectul fata de celalalt si de viata lui privata si persoanala nu exista, lucrurile nu prea au cum sa mearga bine. Oamenii se enerveaza, isi arunca vorbe si intrerup relatiile brusc.

Cred, in urma acestor experiente ca am un sfat pentru toti cei care se arunca in “vartejul afacerilor” fie ca este o firma de instalatii sau constructii, fie ca este un start-up in Web/IT: aveti in primul rand respect pentru partenerul vostru de afaceri, respectati intervalul orar 9:00 – 17:30 si chit ca arde tara, moare baba nu indrazniti sa va sunati partenerii in afara zilelor de Luni – Vineri, in intervalul orar de mai sus. E limita minima de respect pe care o puteti afisa fata de interlocutorii dvs. – limita care face diferenta intre afacerile de succes si celelalte.

Deci, momentan sunt intr-un mic programel care, teoretic imi face posting din Gnome, direct in blog. Ideea e destul de interesanta, la fel cum aplicatia “Gnome Do” – imi face post pe Twitter.

Mi se pare mie sau dezvoltatorii acestor DE (Desktop Environments) au innebunit toti cu aceste “social sites” si considera ca Twitter/Wordpress sunt “urmatoarea” miscare in industrie. Oricum, mi-am cam sfarsit testul :P vreau sa vad cum apare pe blog …