Oricine care citeste vede ca este vorba de un articol emotional, al unei doamne care a decis urmatoarele in viata: sa aiba o familie, o nunta, un botez, un copil, ca la carte. A renuntat la cariera desi nu era cazul. Nu e nevoie sa renunti la cariera, exista crese, unele chiar foarte bune, cu femei platite pentru cunostintele lor in psihologia copilului, care organizeaza diferite activitati pentru ce mici, menite sa-i faca capabili sa socializeze. Nu trebuie sa renunti tu la cariera, daca nu vrei neaparat.

E necesara o lecturare intai a celor doua articole ca sa ajungeti la concluzia mea. Concluzia zic eu, e foarte simpla, judecand dupa cateva aspecte pe care le detaliez mai jos:

• daca instanta a hotarat ca titulatura copilului sa fie detinuta de catre tata: inseamna ca instanta a hotarat contrar practicii comune de a lasa copilul in grija mamei, iar pentru asta inseamna ca a avut destule motive: fie martori care au zis ca nu este cel mai bun exemplu de mama, fie poze cu bairam-uri, destrabalari, petreceri ale mamei in timp ce copilul murea de foame si plangea pe acasa.
• din moment ce ai ales sa renunti la copil la 3 ani (esti nebuna?! …): dupa ce i-ai dedicat 3 ani din viata ta, mai era mult pana la 6, 7 ani? Cand il dadeai la scoala si scapai de grija lui? Cand deja stia in mare parte, daca-l educai bine, sa aiba grija de el. Dar bunici nu avea? O matusa mai in varsta? Si chiar daca n-ar avea nimic din astea: macar o gradinita ceva si tot ajungea mare.
• de ce mai plangi dupa copil, daca odata l-ai renegat? Si de ce iti atrocizezi sotul? De bine de rau, in locul tau, i-as pupa mana, as zice “Saru’mana” ca l-a luat pe fii-tu, l-a crescut un baiat sanatos pana la varsta de 8 ani si uite-l in viata, fericit, trup din trupul tau, sange din sangele tau, intretinut de EL (barbata-tu, sotul tau) – un om mult mai dedicat vietii de familie decat ai fost tu vreodata.
• si n-o mai baga cu cariera. Maica-mea a facut cariera si a crescut copil. 99% din femeile din Romania, fac cariera si cresc si un copil fiindca sunt femei puternice si unele din ele au sansa sa gaseasca si ajutor in sot. Oricat de tata denaturat ai fi, in momentele de luciditate realizezi ca ai un copil de crescut, fie ca esti barbat fie ca esti femeie.
• si da, ii dau dreptate lui Arhi: noi mergem mai departe prin copiii nostri, ce vor spune copiilor lor, care vor spune stranepotilor ce tare au fost strabunicu’ si cu strabunica’ – care au facut X si Y, Z si H in viata lor, motivand pe cei mici sa devina si mai buni, in propria lor viata, decat au fost vreodata parintii ori bunicii lor.

De ce am scris acest articol: fiindca cunosc prea multe fatuci de varste de la 18 la 24/25 de ani, lipsite de dedicatie fata de familie, care pun cariera pe primul plan, ca un motiv de a nu avea o familie. Si nu e vorba de a “place un barbat” sau altul, deoarece dragostea ori iubirea nu inseamna sa “stai in limba” pentru cel fata de care admiti ca-l iubesti ori pretuiesti ci inseamna sa existe o relatie bazata pe respect si incredere reciproca, fapt ce nu se regaseste, mai nicaieri, in ziua de astazi, decat, probabil, la cateva exceptii, despartite de distante mult prea mari.

“De ce ti-e frica?” intreb eu. “De un prieten drag mereu”,
“De cel ce-a fost, candva aici …”. Imi arata spre sani-i mici,
“De cel ce-a fost iubit, candva”, cand inima-mi aici era,
“De cel ce-a fost prea orb, mereu”, tarziu venii, raspunsul meu.

“Ti-aduci aminte tu candva, in brate ma tineai, asa,
Pe coapse mult prea lin fugea, un deget fin din mana ta,
Pe spate imi sopteai amor, simteam caldura ta si-un dor,
Atatia ani cati au trecut, si sufletu mi-a fost tacut.”

“Mi-aduc aminte draga mea, in brate te-am tinut asa,
Pe frunte, solduri si pe brate, atatea mii si mii de ace,
Simteam fetita zgribulita, in bratele-mi adanc chircita,
Simteam ce simt acum, iubire. Speram a nu fi amagire …”

(a fi continuata)

Pe langa asta, blogu’ de aici automat face un post cu fiecare nou twit. Super! E astfel un impediment sa dau status update aiurea, cand nu am nimic interesant de spus. Ultimele doua status update-uri au fost doar imagini. In curand o sa incerc si video. Insa, overall, mi se pare combinatia perfecta de pro-blogging: self-hosted WordPress blog + Twitter Tools for WordPress + un cont de Twitter si Twitter for 3GS (IPhone) + Facebook Twitter App.

Pe scurt: orice twit fac, cu poze, locatie si daca vreau mai mult de atat. Si sa zicem ca am mai multe de povestit decat 140 de caractere, atunci intai scriu articolul, apoi adaug un tweet cu link catre articol + link-urile aferente de poze/video + geotag. Luata ca atare, e un mod de a inregistra viata si activitatile mele, intr-un mod asa cum am vrut mereu: organizat si hassle-free. De ce scriu acest post va intrebati: just to try out the new gig :D …

Vis de o cacare, neagra ca rromanu’,
Cu paleta-ti sange, carnat intorcand,
Si deasupra idrei, bese scurt ca vantu’
Visul tau, fasole, falnic fasaind.
Spuna lumii large, burti prea incolore,
Spuna ce-i grataru’, dulce romanesc,
Cand s-aprinde partu’, candida-i duhoare,
Curva Romanie, asta ti-o doresc.

Ingerul prostimii, e bolnav si zace,
Pe altarul Vestei, tainic suspinand,
Ca pe Marte, prostii, sa orbeasca-l face,
Cand manele canta, lumea luminand.
El pe sfarcu-ti vergin, da sa se coboare,
Suga de la tine, san prea femeiesc,
Tu il strange-n coapse, noaptea prin altare,
Curva Romanie, asta ti-o doresc.

Ce-ti doresc eu tie, curva Romanie,
Ma-ta e o curva si-am facut amor,
Fii tai traiasca, numai in betie,
Caci noaptea sunt negri, iara ziua ciori,
Viata in prostie, pizde-n bucurie,
Si pule-ntarite, marca “Romanesc”,
Vis de prea-curvie si cocalarie,
Curva Romanie, asta ti-o doresc!

Si nu, n-am tinut partea lui Boc, nici Basescu. Sunt doar o serie de nervi, liber exprimati ai unui tanar care nu mai suporta vaicareala prietenilor care “n-au bani”, a babutelor si mosilor de prin parcuri care se vaita de pensie, a oamenilor intre 30 si 50 de ani, cei “fara optiuni” care considera ca s-a sfarsit lumea si ca ne ducem dracu’ toti. Treziti-va oameni buni si puneti osul la treaba!

Am trecut mai devreme p-acolo in drum spre BT si-am zis ca trec prin Iad, asta ori in s-a lansat un nou trend de veste reflectorizante, portocalii, lopeti in mana si negru pe fata. Se toarna asfalt baieti si fete! Se face intersectia gigea! N-am nimic impotriva imbunatatirilor. Insa cred ca autoritatile puteau devia mare parte din trafic punand niste panouri cu harta mare (schematica) despre cum se evita zona daca spre exemplu vii spre Lujerului ca sa o iei spre Pod. Grand. [se face dreapta dupa Gema] ori ca sa o iei spre Cotroceni, poti sa ocolesti pe Dr. Timonierului/Liniei iesind dupa pod, mergand spre Vasile Milea/Razoare. Dar pe roman nu-l duce capu’ …

Baietii de la TraficTube au facut un articol recent pe tema asta (20.08.2010) in care anuntau sa nu o luam pe acolo. Pare-se ca nu tot soferul are Internet. Ca tot venii vorba, ar fi frumos sa putem programa o harta a Bucurestiului, un efort comun, in care sa semnalam zone in care se construieste ori in care asfaltul este rau, avand 4 mari statusuri pentru strazile/intersectiile afectate: 1 [foarte bun], 2 [bun], 3 [prost] si 4 [in re/constructie]. Ar fi util in privinta faptului ca poti seta un GPS si cam orice aplicatie de GPS sa evite anumite zone.