Un fulg de nea, un fulg de gheata,
Pe dos ma-ntoarce si pe fata,
Si rascoleste-n mintea mea,
Un vraf de nea.

Ce alb straluce in lumina,
Un puf de nea, un fulg de viata,
Eram copil si ma jucam,
Si-n albul vietii, ma pierdeam.

Din orice suflu cald de gheata,
Simteam pamant vibrand a viata,
Eram copil, nu realizam,
Crescand, din suflet, ce pierdeam.

Eram un bulgar alb de nea,
Si nici o grija nu topea,
Castelul meu, de diamant,
Din suflet, de copil, sculptat.

Cladindu-mi vise, din zapada,
Ca insasi Soarele sa vada,
Ca-s mandru foc, si-n obrajori,
Aveam un roz, ce-mi da fiori.

Ce dulci, ce clipe, ce-au apus,
Copil am fost, copil ce nu-s,
Un fulg, ce greu, ma rascolea,
Tot fulgul alb, ma racorea.

…..

Si uite neaua, s-a oprit,
Pe ochi sunt nins si-s fericit,
In loc de timpul ar mai sta,
Caci dulce-a fost, si dulce mi-e,
Copilaria.