.:: blog de exprimare libera – IT, politica, economie si altele ::.
Of, nebunule! In mintea ta dusa in toata directiile si in dezordinea in care doar tu o intelegi, ca ordinea fireasca a lucrurilor in viata ta, ce e acel lucru pe care ti-l doresti si ea nu-l zice? Acel lucru ce-l visezi, ce-l adori, ce-l iubesti. Iar daca ai putea comprima ziua, viata, timpul si eternitatea intr-un loc, alaturi de iubire, cum ai numii acel lucru ce rezulta, din infinitul pe care l-ai restrans, la o gamalie de ac, acolo, undeva, in inima ta, deasupra arterei de unde izvoraste insusi viata, ca palpitatie a dorintelor tale …
Te simti, placut. Te simti iubit. Simti ca traiesti? Separat de rautatile, prostiile, tampeniile lumii ce te inconjoara. Doar tu si ea, intre 4 dimensiuni ale lumii: lungime, latime, inaltime si timp, care a stat, intre 4 randuri de pereti, 4 randuri de geamuri, o usa. 4m patrati de pat. 3 flori si o vaza, 4 arome plutind in aer. 4 ochi ce se privesc, 2 suflete. 3 batai de inima si un sarut. Perfectiune. Ca ceasul ce a batut ultimele 4 secunde. Si nimic in cei multiplu de 3 ori 4 metri patrati, incercuiti de cei 4 pereti, n-are cum sa intre. Sanctuarul iubirii … Rautatea, ura, lipsa de mila, dispretul, ranchiuna n-au ce sa caute. Caci iubirea nu e asta, nici n-ar avea cum sa fie
Atatea vise dragul meu, atatea dorinte, atat de greu ard in tine si nu le poti da drumul. Si vezi in jurul tau, iubire. Ai tai parinti, ai tai bunici, ai tai frati, surori, vecini, prieteni, amici, straini de pe strada, tinandu-se avid de mana, privindu-se discret in ochi, iubindu-se subtil in soapta. Simti? In tine? Ecou al singuratatii, pe banca pe care, ea intarzie sa apara, in parcul cel verde, sub soarele cald, ce printre goalele ramuri isi face loc, langa tine …
Obrazul ti-e luminat doar pe o parte, un ochi, cel negru, privind in zare, pe aleea pe care, ceilalti, se plimba tacut. Surdina in sufletul tau iar asteptarea e doar eternitatea ce ai comprimat-o mai devreme. Sa treaca luni, an, decenii sau vieti , 4 vieti si tu tot pe aceeasi banca stai, asteptand, gandind, dorind, tanjind. Si-ti pui o intrebare fara raspuns … asteptand cele 4 ori 10 minute ca cei 4 ochi sa se revada …
“Ce este iubirea?” rasare-n sufletul tau. “De ce rasare Soarele in fiecare dimineata?”, “De ce curg raurile la vale?” – de ce soarta se joaca cu noi?! Si nu ai in mintea ta, a carui constructie e decat rationala, un singur raspuns, gasit, in ceea ce numesti, altfel spus, trairea sau sentimentul ce-l oferi, in dar, acelei persoane in care ai cea mai mare incredere, ca nu ti-l va da inapoi … Ce este iubirea?! Un numar: 4. Divinitatea sentimentului (treime) si Tu …
Leave a reply