Stiu ca exista destule exemple de alte RCS (Revision Control Systems) gen Mercurial sau GIT, insa lucrand de atatia ani intr-o echipa in care un om e “team-lider” m-am obisnuit mult prea mult cu SVN (Subversion). Exista intr-adevar si avantaje pentru “git” sau pentru Mercurial pe care pot sa spun ca le-am testat (nu mi-au placut) – insa am ramas si probabil voi ramane mereu fan SVN.

Astazi, am de importat un proiect non-SVN de vreo 650MB in SVN. Fapt ce m-a facut sa ma lovesc iarasi de o alta problema: nefiind fortati de modul de “commit”/”update” de lucru, un anumit folder “resources” ocupa vreo 600MB – motivul fiind simplu: baietii au hotarat sa includa acolo toate imaginile: si pe mama si pe tata si pe bunica lu’ tata saracu’ – ca doar e bine sa avem “un loc in care sa le indesam pe toate”.

Deci: m-am lovit de o nebunie. Incercarea de a importa un proiect non-SVN in SVN. E clar ca arhitectura ma va omora si nestiind nici de unde pornesc toate lucrurile din pacate nu prea pot face mai nimic decat sa analizez un pic codul si sa iau o decizie: fie ma risc sa fac importul fie stau cuminte. Nu de alta dar ar fi nebunie curata. Prefer sa aman toata chestia asta pana in momentul in care se va degrada de la sine. Noi si chinezii, ca doar aia mai fac asa …