M-am indragostit de orasul asta (Valcea). Nu stiu sigur care este argumentul “pro” fata de acest oras insa de aseara de cand am ajuns deja a inceput sa-mi placa. Imi place ca in jurul orasului nu vad campie, ci vad dealuri, impodobite de brazi, stejari, fagi in combinatii prea aleatoare de culoare de la zi la zi.

Fata de un peisaj stirbit al Bucurestiului (cu miros de skitch) – unde vezi nu mai blocuri, simti gustul benzinei si motorinei scurse pe bulevardele acestei capitale, un oras de prin-prejur nu se compara. Un lucru ce frapeaza in Rm. Valcea este curatenie, comparabila cu un mic orasel dintr-o tara vest-europeana.

Vorbind ce acest lucru, mi-am adus aminte ca in parcul “Mircea Cel Batran”, era o plancarda aratand “Londra, Paris, Viena” si “Uniunea Europeana” (km 0) – lucru ce a frapat, demonstrand un oarecare patriotism (accentuat) al oamenilor de aici.

Printre altele, am reusit sa cunosc si trecutul nevestei mele, prin poze si prin jurnalele ei. Si am ramas prins de primele paragrafe ale fiecarei sale inregistrari. Si o indemn sa scrie si sa publice intr-o carte (gen Cuore) – ideile unei fete de 14 ani, indragostita platonic de viata si de ceea ce poate sa ii ofere. Daca scriitoarea a captat atentia poetului intr-un singur paragraf, eu zic ca talentul e pe deplin …

Am reusit sa cunosc si neamurile mele (noile viitoare neamuri) din Valcea si am ramas placut impresionat de deschiderea lor fata de mine, in al doilea rand de iscusinta gastronomica a bunicii si a soacrei :D si de filosofia lor de viata. Am avut sansa sa o cunosc si pe bunica socrului din Ocnele Mari, o doamna micuta (de statura) cu (am simtit eu) o pofta de viata chiar si la varsta dumneaei.

Pe scurt si in concluzie. Mi-a placut. Ma mai intorc daca vor avea si ei placerea sa ne primeasca inapoi. E o iesire din banalul bucurestean, din viata cotidiana care chiar iti umple bateriile pentru o noua saptamana de lucru. Cred ca in vreo doua saptamani, dupa ce capat un pic de experienta la volanul noului MCV, o iau iarasi in directia asta. Cred ca o sa-mi fie dor de linistea de aici …